Estera tanara evreica. O noapte cu regele. Partea V.

Nimeni de la curte nu banuia ca tradarea venea din partea Printului Fars. Acesta impreuna cu capetenia paznicilor aveau intelegerea de a-i face sa dispara unul cate unul pe toti cei apropiati ai regelui iar regele fiind ultimul la numaratoare. 

In timp ce savurau prajiturile oferite de regina Printul Fars ii spuse lui Amon sa spioneze in continuare.

Amon urmasul amalecitiilor era mai mult decat un spion sau o capetenie a paznicilor la palat, era un om care in miezul noptii striga in gura mare si le inspira oamenilor nesupunere si necredinta. Urla in gura mare, toti oamenii sunt egali, dar este oare omul egal unui sclav?! Din punctul sau de vedere evreii erau considerati sclavi.

Un curent al democratiei venea din Grecia iar Grecii si Izraelitii aveau si se ghidau dupa aceeasi doctrina.

Regina obisnuia sa se intalneasca cu unchiul Mardoheu in ascins, folosind poarta din spate a Palatului renumita ca poarta indragostitilor, fapt care ii va aduce foarte multa suferinta in plan familial. Din neatentie a pierdut lantisorul, simbolul dragostei dintre ea si sotul ei pe acest drum. 

Astfel, regele gasind lantisorul o banuieste pe Estera de infidelitate. Tanara nu ii poate dezvalui regelui Artaxerse adevarata identitate, deoarece ar fi fost condamnata la moarte din cauza tradarii.

Regele se intorce bucuros de pe campul de batalie, avea liber doua saptamani si dorind sa faca o surpriza sotiei sale, ii poruncii slujitorului sau sa gaseasca o cale laturalnica de a patrunde in palat, spre surprinderea celor doi calareti pe usa indragostitiilor tocmai iesea un barbat cu gluga trasa pe cap si surpriza a fost si mai mare cand regele a vazut lantisorul dragostai dintre el si regina  stralucind printre firele de iarba.

Regele a intra in palat foarte hotarat, regina cand l-a vazut a fugit spre el, iubirea mea. Cat ti-am dus dorul.

Rege: Zau asa? Ce vrea sa insemne asta ?

Estera : cum asa ?!

Rege : Esti imbujorata ai avut o dimineata plina ?

Estera : Nu mai plina decat de obicei.

Rege : N-ai avut oaspeti ?.

Rege : Ai pierdut lantisorul iubirii pe care ti l-am incredintat la plecare. Ma intreb daca asta este tot ceea ce ai ratacit ?!.

Regele credea ca regina il inseala, de aceea ii raspundea foarte ironic dandu-i de inteles ca stie de mica sa escapada, insa Estera nu reusea sa inteleaga la ce se refera regele, nestiind ca a pierdut giuvaierul iubirii. Intr-un final a inteles ca este vorba de intalnirile pe care le are cu unchiul Mardoheu dar nu putea sa spuna nimic, deoarece ar fi tradat originea evreiasca de care apartinea si ar fi fost nevoita sa de-a mai multe explicatii privind misterul care o inconjura. Regina se resemna si privii doar in jos.

Printul Fars  auzind  discutia dinte cei doi, i-l intreaba pe rege daca a trimis dupa el. Discutiile aprinse dintre cei doi soti ii oferea o stare de satisfactie printului. Cei doi aveau probleme in dragoste, lucru imbucurator pentru Fars.

Intalnirile romantice dintre rege si regina au incetat. Regele nu o mai primea in dormitorul conjugal dar nici Estera nu mai dorea acest lucru. Regele a creat impresia ca are si el pe cineva dar in realitate nu avea pe nimeni, seara de seara punea doi eunuci sa imite starea unor indragostiti in dormitorul regal. Astfel, Estera suferea din cauza tradarii regelui, asa cum suferea si regele din cauza infidelitatii reginei si amandoi aveau inimile frante.

Batranul de la curte auzind despre ceea ce se petrece in intimitatea regelui il intreba pe rege daca doreste sa trimita dupa una din concubinele sale. Referindu-se la faptul ca ar putea sa gaseasca o fata in popor care sa il multumeasca pentru moment pana ce lucrurile se vor indrepta. Insa regele nu raspunse si il privii doar. Batrunul intelegand ca acesta nu doreste pentru moment asa ceva. Suferinta era prea mare iar iubirea inca exista in ciuda a celor intamplate. Un sentiment in adancul sufletului ii spunea ca la mijloc are loc o neintelegere .

Printul Fars si-a dat seama ca Amon nu este intocmai credincios coronanei si nici domniei sale, comunicandu-i ironic ca a aflat de intalnirile publice pe care le are in piata cu cetatenii si de pornirile lui de razbunare si varsare de sange. Insa, nu putea sa faca nimic impotriva lui deoarece Amon il avea la mana pe printul Fars. Printul Fars intr-adevar dorea sa puna mana pe coroana regala dar nu dorea razboi si varsare de sange asa cum dorea Amon. In ciuda acestui fapt trebuia sa taca din gura si sa nu-l anunte pe rege in ceea ce priveste tradarea capeteniei a paznicilor deoarece risca sa fie parat de catre acesta. Astfel, din punctul de vedere al printului Fars amandoi ar fi ajuns la spanzuratoare, in cazul printului tacerea era ca mierea. Amon insa, stie foarte bine ce isi doreste iar faptul ca organiza adesea confesiuni publice nu era asa de grav, deoarece acestea nu amenintau coroana regala si era vorba doar despre politica si de felul sau personal de a interpreta lucrurile  duse pana la extrem, fiind considerat de o mare parte din cei prezenti in piata un extremist.

Amon : Daca ii vei spune regelui, aspiratiile tale de domnie moro data cu mine.

Printul Fars : Ai putea fi mai putin aspru cu Iudeii ?!

Amon : Iudeii printul meu, ar putea fi armata de care sa te folosesti, gandeste-te planuim sa luam corona in forta cand regele este plecat in Grecia. Ce scuza poti avea in fata lui Artaxerxe, cine a atacat tara, nimeni de fapt. Insa poti linistit sa dai vina pe acestia si sa preiei conducerea coroanei plin de glorie. Daca nu cumva, desigur, sustii ca au fost iudeii admiratori ai Greciei. Astfel cei doi planuiau si intindeau curse, oamenilor din apropierea regelui. Cei doi planuiau moartea lui Memucan.

Amon siret din fire stia ca Printul Fars intr-un final il va omori pentru a pastra secretele de aceea si-a schimbat atitudinea fata de acesta. Desi au planuit si intins o cursa lui Memucan prietenul si aliatul regelui, Amon i-a salvat pe ultima suta de metrii viata barbatului, omorandu-i pe toti cei care au iesit cu sabiile la drumul mare ca sa il omoare.

Memucan a incremenit, sase oameni iesiti in calea sa ca sa il omoare au cazut secerati de sagetile lui Amon. Acesta s-a apropiat si impingand cu piciorul unul din oamenii cazuti la pamant a spus, sunt oamenii lui Abagata (printul Fars). Slava zeilor domnul meu pentru ca traiesti.

La palat, regele s-a hotarat sa acorde reginei o a doua sansa, de aceea a trimis dupa ea, insa Estera desi a venit in dormitorul regal, s-a aratat foarte crispata de initiativa luata de rege. Estera credea ca regele o inseala si deci suferea foarte mult, fiind ranita la randul sau. Regele nu intelegea de ce nu vrea sa uite ceea ce s-a intamplat, pentu ca el a reusit sa treaca peste infidelitatea sa. Fiecare dintre cei doi aveau propria lor poveste despre insiruirea faptelor in plan familiar. Regele nu insista mai mult, a inteles ca regina este ranita si nu dorea sa forteze nota.

In timp ce regele vorbea cu regina de pe holorile regale se auzi vocea lui Amon. Domnul meu a fost varsare de sange trebuie sa veniti imediat. Amon a decis sa ii spuna regelui tot adevarul si de tradarea printului Fars. Spunand ca pentru a-l demasca pe tradator a trebuit sa se dea el isusi tradator al curtii si implicit al regelui, desi nu dorea acest lucru . Astfel, Amon isi juca bine cartile din mana, cucerind increderea regelui.

Printul Fars a fost chemat sa i se aduca la cunostinta ceea ce se spune despre el. Acesta scuzandu-se….dar Maria Ta o acuzatie adusa de un curier, nu poate fi luata in considerare.

Regele il intreaba pe Amon. De ce ai asteptat atat de mult inainte de a informa de planul lui Abgata ?

Amon : A trebuit sa joc rolul tradatorului pentru a-l prinde pe tradator.

Printul Fars (Abgata) : Unde sunt martorii sai, Domnul meu. Care sunt motivele mele. Acest Aman sa isi dovedeasca vorbele sau sa taca pe vecie.

Amon : Dar ce ar putea sa ma faca sa arat, Domnul meu ? Nu sunt martori ai unui plan nascocit in secret.

Abgata cuprins de ura a inceput sa il bata pe Amon de fata cu regele.

Regele : Nu te purta asa, Abgata.

In acelsi timp doi eunuci ai curtii s-au apropiat si au spus. Abagata (printul Fars) este cel care a agitat multimea din piata, cerand venirea reginei Vasti, desi stia ca Vasti nu va venii!

Abagata : Sunt numai minciuni intr-o casa a minciunilor.

Regele : Nu uita in fata cui pledezi.

Abagata : Pledez pentru ce ?!

Regele : Pentru viata ta Abagata.

Era o seara frumoasa si calduroasa, Estera a iesit in curte sa se relaxeze si intamplator s-a intalnit cu regele.

Rege : Este oare dorinta mea prosteasca sa cred, povestile astea pe care le aud, sau neputinta mea orbitoare de a le patrunde misterele ?

Estera : Poate ca nu….poate ca le-ai pus inapoi pe raft sa se aduce praful pe ele. Fara macar a le compara vreodata.

Regele : Cine este cel pe care se aduca praful ?.Am crezut ca sunt Rahila ta. Dar se pare ca sunt Lia si stai cu mine pentru un altu.

Estera trista si inlacrimata se intoarce catre rege si spune. Nu, domnul meu. Nu e ceea ce crezi. Insa regele nu o crede si indeparteaza usor. El credea ca lacrimile si tristetea sunt pentru acela cu care Estera nu poate fi impreuna.

Rege : Nimic nu mai este asa cum cred eu ca este. Comploturile luneca in noapte. Increderea se deterioreaza ca niste porti secrete lasate in rugina. Abagata este dus la tortura in timp ce vorbim.

Rege: Acest Iacov si Rahila, ei sunt o simpla poveste pentru tine ? Da-mi un indemn sa cred in ceea ce esti tu de fapt. Da-mi putina onoare.Caci cu adevarat cinstea regilor este sa caute adevarul in minciuna. Eu sunt un barbat zeflemitor.

Estera : Iti voi raspunde domnul meu, daca imi vei raspunde tu mai intai.

Rege : Ce sa iti raspund ?

Estera : De ce ai chemat-o pe Vasti desi stiai ca nu va veni.

Rege : Eu sunt rege si nu este nevoie sa raspund in fata nimanui.

Dupa multe zile de tortura Abgata marele print midan a marturisit in cele din urma si a fost tratat conform obiceiurilor. Pentru curajoasele servicii Amon Agagitul a fost proclamat Rege al Farsilor si a mostenit casa lui Abgata avera sa, prestigiul si puterea.

Ciorile negre ale razbunarii mereu ii dadeau tarcoale. Sotia sa ii alina cum putea suferinta sufleteasca de care suferea.

Aman : Piesele incep sa prinda conturul de care am vorbit atat de mult.

Sotia : Prezicerile nu te prind Aman.

Aman : Nu, draga mea, eu vorbesc despre adevar nu despre stele. Povara care apasa asupra-mi nu o doresc nimanui. Sangele stramosilor mei va fi razbunat iar zeii ii vor zambii din nou fiului nostru pentru supunere.