Sfaturi pentru a nu redeveni fumător

Disconfortul pe care îl resimţim după întreruperea fumatului nu trebuie interpretat ca semn că nu ne putem lăsa de viciu. Atunci când simţim dorinţa să ne aprindem o ţigară, trebuie să găsim comportamente care să ne înfrâneze pornirea de a fuma, spun psihologii.
O campanie de SMS-uri intitulată „txt2stop" a fost derulată în Marea Britanie, cu scopul de a-i susţine pe cei care vor să se lase de fumat, de către specialiştii Şcolii de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra. Cele aproape 6.000 de persoane înscrise în program au primit, în primele cinci săptămâni, un SMS zilnic, iar apoi câte trei SMS-uri săptămânal, până la şase luni, cu texte formulate de specialişti împreună cu ex-fumători.

În plus, abstinenţii aveau posibilitatea să trimită un SMS la un număr scurt atunci când simţeau nevoia să fumeze. Iată un exemplu de răspuns automat: „Nevoia de-a fuma durează, în medie, mai puţin de cinci minute. Pentru a-ţi distrage atenţia de la ea, încearcă să bei cu înghiţituri mici un pahar cu apă". La finalul celor şase luni, persoanele care au primit astfel de mesaje au avut o concentraţie de nicotină în sânge de două ori mai mică decât cele care nu au fost susţinute în acest fel, dovedind astfel mai puţine „recăderi".

Dorinţa de a fuma nu trebuie să sperie
Odată ce am luat decizia să întrerupem fumatul, există mai multe metode prin care putem să evităm reluarea viciului. „În primul rând, oamenii trebuie să plece la drum cu gândul că renunţarea la fumat este o experienţă dificilă", subliniază psihologul Bogdana Bursuc de la Centrul Mind Institute din Bucureşti. „Ei trebuie să ştie că este normal să mai simtă nevoia de a fuma şi să nu se sperie când acest lucru se întâmplă, să nu îl interpreteze catastrofic, ca şi cum ar fi un indicator că ei nu se pot lăsa. Este normal să resimtă un disconfort biologic şi emoţional, important este cum se comportă în aceste situaţii", completează psihologul, implicat în programul „Stop fumat!" derulat de Ministerul Sănătăţii. Mai multe informaţii despre program aflaţi sunând la Tel Verde 08008.STOPFUMAT.

Este un fapt dovedit că fumatul provoacă dependenţă fizică şi psihică. Absenţa nicotinei duce la sevraj biologic, iar lipsa gestului de a fuma dă peste cap momentele devenite ritualuri în viaţa de zi cu zi. De aceea, programele antifumat oferă pastile sau plasturi cu nicotină, dar şi consiliere psihologică celor care vor să renunţe la fumat. În cadrul primelor şedinţe de consiliere, psihologul evaluează rolul pe care îl joacă ţigara în viaţa persoanei respective, adică reflexul condiţionat care asociază fumatul cu diverse activităţi (cafea, lucrat la calculator, şofat etc). În următoarele şedinţe de consiliere analizează problemele apărute în procesul renunţării la fumat şi încearcă prevenirea recăderilor.

Nevoia trece în 5-10 minute
 Este important să facem diferenţierea între nevoia de a fuma şi pofta de a fuma, atrage atenţia psihologul Bogdana Bursuc. Prima ţine de sevrajul biologic: organismul îşi cere doza de nicotină, iar senzaţiile neplăcute apar la intervaluri de timp de aproximativ două-trei ore. Spre deosebire de nevoie, pofta de ţigară apare contextual - la o bere, la o cafea, în anumite momente pe care este firesc să ne dorim să le retrăim. „Atunci când apare nevoia de nicotină, persoana respectivă trebuie să ştie că aceasta trece în 5-10 minute, timp în care să încerce să se ocupe cu altceva, cum ar fi să bea un ceai. Dacă face eforturi să o elimine, senzaţia va dura mai mult, iar atunci intră într-un cerc vicios", explică psihologul.

Mintea trebuie să înveţe ceva nou
 De asemenea, unele persoane încearcă să evite contextele care se asociau în trecut cu fumatul, cum ar fi să renunţe la cafea sau la întâlnirile cu prietenii fumători. Însă acest lucru nu dă rezultate pe termen lung, ba, din contră, pentru că psihicul îl percepe ca pe o pedeapsă suplimentară. „Mintea trebuie să înveţe ceva nou, şi anume că poate să bea o cafea şi fără să tragă din ţigară", explică Bogdana Bursuc. O modalitate care dă rezultate pentru unii, dar nu pentru toţi este de a gândi efortul de renunţare la fumat ca pe un proces gradual, pas cu pas. În cazul lor, rezultatul pe termen lung se obţine prin atingerea unor obiective stabilite pe termen scurt: „Azi nu fumez".

„Nu" negării!
 Un studiu realizat la Universitatea din Londra arată că dacă încercăm să evităm orice gând legat de obiceiul la care vrem să renunţăm, cum ar fi, în acest caz, fumatul, rezultatul va fi bun pe termen scurt, dar dezastruos pe termen lung. Acest lucru este valabil şi pentru alte obiceiuri, precum cel de a mânca în exces sau de a consuma alcool. sursa: adevarul.ro