Estera tanara evreica - O noapte cu regele. Partea I

In acesta poveste voi relata viata frumoasei evreice Hadasa - misterul fetei Estera. Venita pe acest pamant cu o misiune de indeplinit. 

Se spune ca D-zeu a creat lumea apoi a creat omul, acestea facandu-se dupa chipul si asemanarea sa, ce placut este sa stim ca ne asemanam cu creatorul nostru. El este lumina sfanta a tot stiitoare noi suntem chipul infatisarii sale. In acest paradis traim toti cu mic cu mare, tanar sau batran, credincios sau nu.
      Fiecare persoana este speciala in felul ei, are idei si cugeta in felul ei, diferit de ceilalti. Prin acest fapt ne diferentiem unii de altii si formam un popor, poporul lui D-zeu, poporul Izrael. Cultuta si traditie din care as vrea sa fac parte si eu, pentru a fi mai aproape de D-zeu. Dar in acesta poveste voi relata viata frumoasei evreice Hadasa, venita pe acest pamant cu o misiune de indeplinit. Tatal sau un evreu credincios si graitor cu duhul a incredintat-o pe fiica sa lumii, a incredintat-o lui D-zeu si poporului sau, plin de credinta.
      Prin prisma acestui om smerit dar plin putere in acelasi timp

cuvintele dar si poporul Izrael traiesc peste  veacuri. 

« De unde provine  telul vietii cuiva ? Apare din intamplare sau este atras de sorti ? Sau o chemare a destinului ne face cu mana tuturor ? Multi s-au interesat de micuta mea Hadasa si de o simpla orfana izraelita, a fost aleasa sa lupte impotriva arhilarii poporului sau. Si totusi, misterul fetei cunoscuta mai bine de Estera, nu incepe cand ar crede lumea, ci cu 500 de ani mai devreme, cu un simplu act de nesupunere. »

 Imaginati-va o biserica cu ziduri groase, in care salasluiescsculpturi marete, tigrii si lei inaripari. Este templul in care oamenii se roaga si se aduc jerfe. Este o cladire falnica, zidita cu un scop si unde se fac targuri si judecati. Aici cu mandrie calca omul plin de credinta, venit in fata conducatorului suprem. Aici se gasesc, credinciosi ai bisericii, imbracati in alb cu turbane pe cap, asezati unul langa altul in rand pana la coamele altarului, care slavesc cuvantul si care pot fi numiti creierul comunitatii din care fac parte.
       Hadasa este o tanara simpla din popor dar cu o straluire aparte, o fata cu chip placut si ochi linistitori. Nu iese in evidenta cu ceva dar este frumoasa in felul ei, parul lung si ondulat de un saten-castaniu pune in evidenta  ochii caprui, a tinerei domnite, care pare mereu nelistita si parca in asteptarea scopului maret pe care trebuie sa-l duca la indeplinire pe acest pamant.

      In acele zile inegurate de ignorarea poporului lui D-zeu. Regele Saul al Izraelitilor a fost trimis de profetul Samuel sa distruga un inamic stravechi care sacrifica copii si atat de mare era rautatea incat nu cruta nici oile nici boii, nimeni nu ramanea in viata.
Moartea domnea pretutindeni, pana si apa din rau era rosie de la sangele varsat de copii, femei si barbati sacrificati prin sabia nemiloasa a necredintei. 

        Aceasta ura nemarginita fata de acest popor nu se poate descrie prin cuvinte, este ura necredintei care provine de la opusul binelui. Nici dobitoacele nu au scapat de sabia necrutatoare a dispreului.  Acest inamic ucigas si rau de fire a uitat asemanare dintre noi si D-zeu, pe care a primit-o la facerea lumii. Destinul, le ingaduia insa, aceasta nelegiuire, dar nu pentru mult timp. Batalia ascunsa dintre bine si rau a cuprins lumea de-a lungul secolelor, este o lupta invizibila, dintre bine si fortele opuse, dintre viata si moarte, dintre credinta si necredinta, viata si sacrificiu, bunatate si rautate.

        Soldatii, cavaleri ai regelui s-au intors plini de glorie la rege. Stapanul meu a spus un barbat, l-am adus pe Agag regele amalecitilor, impindandu-l si arucandul  pe acesta cu fata la pamant in dreptul regelui,  deasemenea i-am capturat turmele pentru maretia ta, a mai daugat barbatul schitand un zambet sarcastic.

           Un alt ostas a inpins-o pe regina in fata, aceasta cazand in genunchi in fata regelui, ea este regina a spus tanarul. Regele a scos sabia din teaca si privea cuplul care statea in genunchi in fata lui. A ridicat cu varful sabiei barbia femeii, s-a uitat la ea dar a lovit in gol. Amandoi erau inmarmuriti.
         Profetul Samuel luand aminte despre aceste nouatati, intr-un suflet a  venit sa il viziteze pe rege, era nelinistit si indarjit, dorinta de a razbuna sangele varsat al poporului sau trebuia indeplinita:
- O prevestire intunecata m-a facut sa trec taramul nostru .
-Cum poti sa ma acuzi Profetule? Am indeplinit porunca Domnului Tau.
-Atunci de ce in urechile mele, rasuna mugetul vitelor si behaitul turmelor.
In timpul conversatiei un ostas a intrat in cortul regelui, maiestatea sa, regina amalecista a scapat. Vestea a indarjit urechile profetului, iar regele vazandu-i intristarea a spus, il avem pe rege ce mai conteaza o femeie.
- Prostule, poarta un copil in pantec, zicand aceasta a zmuls sabia regelui si a plecat. In timp ce profetul Samuel il ucidea pe regele Agag, regina lui Agag a fugit cu samanta razbunarii crescand in ea si izraelitii nu au gasit-o niciodata.

        Dar sa revenim la frumoasa Hadasa si sa lasam trecutul sa se oglindeasca in povestea ce va urma. Tanara evreica a ramasa orfana inca din frageda copilarite, asa ca traia alaturi de unchiul Mardoheu si servitoarea Rebeca, este o fire zburdalnica si plina de viata care danseaza pur si simplu pe strazile din Susa.

 Caravana se intorcea in oras, camilele si oamenii incarcati cu diferite lucruri au atras atentie tinerei Hadasa, care a venit sa-l anunte pe Mardoheu. Suza orasul din Persia in care traiau era supranumit capitala lumii noi. Deci vorbim despre bogatie, lucruri scumpe si animale cu care se transporta bunurile. Comertul sau schimburile de marfuri erau in plina desfasurare iar in Suza soseau zi de zi caravanele. 

         O nostalgie aparte o poarta pe Hadasa in vremuri apuse.
-Unchiule Mardoheu nu iti tanjeste inima dupa gloria de alta data a natiei tale ?
Mardoheu : ba da
Hadasa : Nu a cucerit Cirus Cel Mare Babilonul si a eliberat poporul nostru din captivitate?, ba da, dar ne bucuram de aceasta libertate si plecam din acest imperiu pagan, sa ne acceptam destinul ?
Mardoheu : Sigur ca nu, Doamne, ma rog la tine in fiecare zi si noapte, sa-mi dai rabdarea lui Iov si  intelepciunea lui Solomon. Si tu ce-mi oferi ? Imi oferi nesiguranta nemarginita, a unei tinere frumoase.
 Si uitea asa cei doi depanau amintirii si se contraziceau sau aprobau perioada buna a poporului Israel.

         Susa inflorea pe zi ce trecea, oamenii misunau prin oboare , vanzand sau cumparand cate ceva. Pe drumurile pietruite furnicau carute , animale si pasari, toate acestea reprezentau de fapt belsugul omului de rand din Persia. Hadasa  a iesit impreuna cu doua prietene la plimbare, in multime a aparut un cortegiu in care era purtata o femeie, tanara a aratat cu degetul iar prietenele ei au zambit, una dintre tinere a spus.

        Hadasa vesnic visezi.  Vei deveni in viitor o printesa. Tinerele fiind in zona in care erau expuse materiale pretioase, matase si ale lucruri scumpe, una dintre fete i-a pus dupa gat fetei o esarfa inflorata zicand, iata o sa devi regina. Fetele au inceput sa rada si erau bucuroase.

      In timp ce multi izraeliti au uitat cele intamplate cu secole in urma, urmasii lui Agag nu au uitat. Pentru ca Regina lui Agag a supravietuit si a nascut un fiu, si i-a faurit un simbol, profetind ca intr-o zi un amalecit va sosi, un urmas a lui Agag, care le va razbuna poporul.

      Hadasa plimbandu-se pe strazi a fost intampinata de niste copii fetite si baietei care o rugau sa le citeasca o poveste. Doriti sa ascultati o poveste spuse Hadasa copiilor. Voia buna insa a fost inlaturata de prezenta unui barbat cu o alura sinistra si care purta simbolul urmasului lui Agag, copii s-au inspaimantat si au inceput sa  strige : Hadasa, ajuta-ne Veniti aici scumpilor si tanara i-a cuprins plina de gingasie si ocrotire parinteasca pe copiii care o adorau datorita povestilor pe care aceasta le spunea. Spre seara valtoarea ciorilor negre care pluteau deasupra neamului amalecist, le aduceau acestora indarjire si dorinta de razbunare. Tanarul ce purta un simbol ciudat in piata din Susa se numeste Aman si este cuprins de negura trecutului la fel ca si printul Fars care la pus pe Aman sa spioneze regele. 

Fi impacat, Aman ii spune printul Fars prieteneste.
Aman: Ma tem ca am doar vesti neimportante
 Fars : Eu voi decide asta
Aman: Se zvoneste ca regina Vasti nu doreste sa participe la ospatul regelui din aceasta seara, ca semn de protest impotriva razboiului. Se pare ca regele nu are nici o ideea de acest lucru.
Fars : Unii le considera vesti neimportante, altii le vad drept oportunitati. Desigur, tu esti doar un mesager iar eu sunt print. Spune-mi agaghitule ce faci cu daricii (banii) pe care ii primesti de la mine ?
Aman :  am zece fii, stapanul meu si o sotie care are multe nevoi.
Fars : Printul rade, zece copii?! L-ai slujit cum se cuvine pe maritul rege, uite banii tai, sa vorbesti de mine cand iti vei desfata sotia si copii.
Aman insa mintise in ceea ce priveste cei zece copii si nevasta, astfel ca banii primiti de la rege i-a aruncat unul cate unul in apa. Pe el il interesa de fapt altceva.


        Un presentiment ciudat o trezeste din somn pe tanara Hadasa, o amintire o duce undeva departe, in trecut, in vremea copilariei, isi aminteste cum a primit de ziua ei un cadou deosebit, o bila de piatra.

In interiorul bilei se afla un latisor cu o piatra care straluceste. Bijuteriia fiind adusa de catre strabunica fetitei de pe taramul fagaduintei. Piatra fiind gravata in interior iar pusa la lumina lumanarilor, bijuteria creaza stelute care lumineaza in jur.

        Dupa intamplarile acestea in zilele Regelui Artaxerxe care domneste peste Imperiul Mediei si al Persiei din Etiopia pana in India si care in fiecare al treilea an al domniei sale, l-a decretat anul serbarilor. Razboiul plutea in vant si lumea credea ca acesta este modul regelui de a obtine acordul pentru decizia mult contestata, de a marsalui catre Grecia ca raspuns la moartea tatalui sau, cu patru ani in urma.

        Regele Artaxerxe fiind un om placut si cu o vasta educatie, atent la detalii, sensibil si iubitor de frumos, dar controversat in acelasi timp deoarece avea razboiul in propriul sange. Parul castaniu spre cenusiu si ochii de un albastru senin ca cerul de primavara aduc regelui un sarm aparte. Usor bronzat si cu bustul  gol in intimitatea castelului, regele emana masculinitate si o frumusete aparte.

Regina Vasti, majestatea voastra spuse un slujitor. Regele isi trase pe umeri rapid un sal din matase  si ii permise femeii sa intre.

Rege : Festivitatile din seara asta nu prezinta interes pentru tine, draga mea ? Spuse regele sarutand galant mana frumoasei regine.

Regina : A trecut mult timp de cand nu m-ai mai chemat aici. Mainile nu ti-au fost lenese.

Rege : Dar nici inspirate.

      Rehina Vasti sotia regelui Artaxerxe avea o fire sensibila si nu era de acord cu cuceririle pe care regele le facea in razboi. Sangele varsat de oameni pe campul de batalie cantarea mai mult pentru regina Vastii decat frumusetea si sarmul pe care regele il afisa. Dorinta regelui de a isi razbuna tatal pierdut pe campul de batalie in Grecia era imensa iar acest lucru aducea varsare de sange. Regina insa  nu va fi prezenta la petrecerea pe care regele o organizeaza si planuia propriul ei festin.

Regina : De cand ai visat sa modelezi Persia intr-un stavilar de cunoastere si cultura ?.O flacara din care sa faca chiar si din mareata Grecie doar o umbra. Stii la fel de bine ca si mine, ca nu este ceva care se castiga in lupta ci in inimile oamenilor.

Rege : Deci ai vrea sa nu fac nimic, nu ?

Regina : Nu esti nici razboinic, nici soldat.

Regele : Ramane mirat le ceea ce aude si se indeparteaza fiind usor iritat de cele auzite.

Regina : As vrea sa ramai, sa-ti sporesti imperiul si sa-ti pastrezi tronul.

      La palat s-a aranjat un festin la care au fost invitati toti locuitorii din oras, vinul curgea iar oamenii se cinsteau cu de toate. Veselia si bucuria era prezenta la palat.  Un slujitor al regelui  a luat cuvantul, vin in fata voastra din ordinul indurator al celui mai mare rege dintre regi, conducatorul lumii, Artaxerxe fiul lui Darius. In acest timp regele porneste prin multime cu alaiul sau spre tronul din fata.  Lumea este voioasa iar cei care il intampina ingenunchiaza in fata marelui rege, aratand supunere.

 Frumoasa Hadasa a reusit si ea sa vada intalnirea de la palat, de undeva de pe inaltimile cladirii, acolo unde a ajutat-o sa ajunga bunul prieten din copilarie, nepotul Rebecai, servitoare care il ajuta pe unchiul ei la indeletnicirile casei si la bucatarie.

Regele inconjurat de apropiatii coroanei, traverseaza multimea de oameni venita la ospat. La un momendat cineva din multime, un apropiat al regelui, a ridicat paharul si a spus pentru regele meu, moment in care toata lumea s-a ridicat in picioare si cu paharele ridicate sus, slaveau regele . Sa bem pentru asta a mai spus cineva.

     

 Regele ajuns in fata multimii si langa tron, a luat cupa de vin in mana si plin de credinta a spus, sa bem deasemenea pentru cei 10.000 de nemuritori din garda mea, dar ma tem ca va trebui sa-i trimit curand sa mai cucereasca si alte potgorii pentru mine. Multimea voioasa a inceput sa rada la cele auzite. Printul Fars a luat cuvantul :  Atunci sa bem pentru regina Vasti, cea mai frumoasa femeie din tara. Cineva din multime a ridicat paharul si a spus aducet-o pe regina Vasti aici, si toata lumea a inceput sa strige Vasi, Vasti. Aduceti-o pe Vasti. Regele se intoarse catre oamenii sai din spate si spuse, vorbesc serios, chiar doresc sa o aduc pe Vasti aici ? Printul Fars zambeste sarcastic stiind ca regina Vasti nu va veni, cu totii stiind de fapt ca regina uraste razboiul si sangele varsat. Un print a prins curajul de a spune regelui ca regina Vasti organizeaza un alt festin in loc sa participe la festinul tau.

-Suna a rasvratire Maria Ta, se tem de un regat desbinat a mai spus cineva.

-Maria Ta, stii care este pozitia reginei in privinta razboiului, intreaba curios un slujitor al regelui ?

        Ascultand toate acestea dar si glasul celor prezenti la festin, regele da ordin sa fie adusa regina Vasti. In tot acest timp in care regina este rugata sa vina la festin, multimea prezenta la petrecere striga numele reginei. Intr-un final s-a instiintat multimea despre intoarcerea crainicului trimis dupa regina.

         Acesta i-a adus regelui medajul reginei. “Regina cere iertarea regelui dar  nu poate sa-si paraseasca invitatii. Sunt regina nu bufon si nu-mi voi pierde demnitatea si nu-mi voi face de ras neamul punandu-mi coroana regala in fata betivilor din consiliul tau deghizat de razboi. »

         Multimea nedumerita invoca prezenta reginei. Unde este regina noastra a strigat cineva din multime. Regina Vasti, Regina Vasti. Intr-un final regale a aruncat paharul din mana si vizibil iritat a spus celor din apropierea sa . Voi fi eu oare ridiculizat in fata supusilor mei ? Sau in fata Greciei a spus printul Fars usor preocupat de situatie, dar cu o oarecare satisfacere. Continua vere, spuse regele. Nu este posibil ca aceasta isprava a refuzului  sa ajunga la urechea tuturor femeilor si vor nesocotii si acestea pe barbatii lor ? Nu vor spune toti ca « Artaxerxe a poruncit sotiei sale sa vina la el », « dar aceasta nu a vrut ». Regina Vasti este vinovata nu numai in fata regelui ci si inaintea obiceiurilor stramosilor nostri.

        Ce spun aceste obiceiuri intreaba regele privind un batran de la curte. Batranul cu o voce tremuranda spune regelui ca trebuie dat un decret regal, care trebuie facut cunoscut in tot tinutul ca Vasti….ca Vasti nu mai este preferata regelui si ca locul sau va fi oferit unei alte regine, mai vrednica decat ea.

       Maria ta, ce raspuns sa dau reginei, intreaba curteanul care a adus vestea mai devreme. Multimea continua sa o cheme pe Vasti……Vasti, nestiind ce se intampla de fapt.

Intr-un final regele s-a ridicat si cu un glas puternic si stapan de sine a spus multimii. Tara nu mai are regina ! Toata lumea a incremenit, regele a plecat. O tacere sacaietoare s-a instalat, multimea nu mai avea motiv de petrecere.

In acelasi timp Regina Vasti astepta detronarea la propriul festin. Astfel, regele a devenit o persoana singura.

          Asadar,  inscrisurile au fost facute si decretul a fost pus in aplicare. Intr-adevar printii l-au fortat int-un anume fel pe Artaxerxe si chiar se bucurau de insuccesul sau in plan familial. Zile zburau una dupa alta si cum regele urma sa plece in razboi dar trebuia sa lase in urma o regina, care sa pastreze poporul unit, trebuia sa se insoare.

        Situatia la palat era una destul de innegurata, regina a plecat iar regele urma sa-si gaseasca o regina din fetele din popor, fiecare fecioara trebuia luata in considerare iar cele mai frumoase sa fie aduse de pe tot teritoriul imperiului la palat. Potrivit obiceiului, tinerii au fost luati si ei, pentru a deveni eunucii, care vor servii candidatele dintre care urma sa se aleaga regina, pe durata pregatirilor acestora. Astfel tineri fete si baieti erau culesi de pe strazi si dusi la palat. Acolo unde ii astepta o noua viata cu totul diferita de cea pe care o traisera pana in acel moment. Ordinul regelui era mai presus decat voita tuturor, era lege.

Va urma......